Numărul românilor de pretutindeni este estimat în acest moment la aproape 10 milioane, incluzându-i atât pe românii care trăiesc în comunitățile din diaspora, cât și pe cei care trăiesc în comunitățile istorice/tradiționale din țările aflate în vecinătatea României, potrivit http://dprp.gov.ro.

Estimările indică existența unei distribuții echilibrate a românilor de pretutindeni, între cele două mari componente reprezentate de diaspora, pe de o parte, și de comunitățile istorice/tradiționale, pe de altă parte.

  • În EUROPA:

Italia:

Comunitatea românească din Italia numără aproximativ 1.200.000 de cetățeni români rezidenți, fiind cea mai numeroasă comunitate străină din Italia. Cea mai mare preponderență a comunității românești este în regiunile centrale și de nord, fiind concentrată în regiunea Lazio, cu zona metropolitană a Romei.

Majoritatea românilor lucrează în sectorul serviciilor (peste jumătate din numărul românilor rezidenți în Italia), în industrie și agricultură. În ultimii ani s-a remarcat o creștere a activității antreprenoriale a cetățenilor români, aceștia orientându-se preponderent spre domeniul construcțiilor. Cetățenii români care trăiesc pe teritoriul Peninsulei sunt, în general, bine integrați în societatea gazdă, fapt datorat și originii comune a limbilor și apartenenței la aceleași tradiții spirituale.

Spania

Comunitatea românească din Spania reprezintă cea mai mare comunitate de străini din Spania şi a doua comunitate de români din străinătate ca mărime, fiind aproximată la circa 1 milion de cetățeni români. Aceasta este rezultatul unei emigrații de tip economic, și provine, în bună parte, din mediul rural sau orașele mici.

Cea mai mare concentrare a cetățenilor români este în zona capitalei, urmând provinciile Valencia (app. 66.000), Zaragoza (app. 64.000), Castellón de la Plana (app. 53.000) și Barcelona (app. 50.000). Membrii comunității românești sunt bine integrați în societatea spaniolă, dar continuă să păstreze o legătură strânsă cu țara de origine, atât financiară (prin remitențe către familia din România), cât și umană (numeroase deplasări în România pe perioada concediilor de vară și a sărbătorilor de iarnă).

Românii din Spania își desfășoară activitatea domeniul serviciilor (mai ales domestice, turism) și al agriculturii. În ultima perioadă se înregistrează un segment în creștere al tinerilor profesioniști (medici, avocați, profesori, artiști) români în Spania.

Germania:

Comunitatea românească din Germania este de aproximativ 722.00 cetățeni români.
Concentrația cea mai mare de români emigrați în Germania se regăsește în landurile germane Bavaria, Baden-Württemberg şi Renania de Nord-Westfalia, cu o pondere mai însemnată în perimetrul orașelor München, Nürnberg, Freiburg, Stuttgart, Köln/Bazinul Ruhr. Majoritatea celor stabiliți în landurile Bavaria şi Baden-Württemberg au profesiuni tehnice, s-au stabilit în marile orașe industriale ale landurilor şi sunt bine integrați.
Principalele categorii profesionale ale emigrației românești care au dobândit recunoaștere în societatea germană sunt mai ales medicii, arhitecții, IT-iștii, cercetători (experți în nanotehnologii, microbiologie etc.).

Austria:

Comunitatea românească din Austria este de aproximativ 105.000 de cetățeni români, cei mai mulții fiind concentrați în Viena și Gratz, reprezentând a doua comunitate de cetățeni UE din Austria, în timp ce între comunitățile străine sunt pe locul 5. Românii din Austria lucrează în domenii foarte diferite, atât în cele cu înaltă calificare (bănci, medicină, IT, inginerie, energie etc.), cât și în cele cu calificare medie sau redusă (agricultură, construcții, instalații, comerț, îngrijirea bolnavilor și vârstnicilor). Se distinge contribuția deosebită a celor care oferă îngrijire la domiciliu bolnavilor și vârstnicilor din Austria. În prezent, există peste 20 de asociații românești, cărora li se adaugă asociațiile reunite în jurul bisericilor românești.

Ungaria:

Comunitatea românească istorică din Ungaria este concentrată în zona de est a Ungariei (lângă frontiera cu România) şi în zona capitalei Budapesta. Este o comunitate care include atât o componentă istorică, alcătuită din urmașii etnicilor români care trăiau între frontierele recunoscute Ungariei după 1918 și una emergentă, alcătuită din cetățenii români stabiliți în această țară pentru a munci în cadrul procesului mobilității europene. Recensământul ungar din 2011 oferă mai mulți indicatori pentru determinarea comunității istorice românești din Ungaria. Astfel, după criteriul naționalității sunt identificate 26.345 de persoane de naționalitate română, după criteriul limbii materne sunt identificate 13.886 persoane având limba maternă română, iar după cel al apartenenței religioase la ortodoxia românească 13.710 persoane. Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană (grup din care face parte și Ungaria), numeroși cetățeni români din regiunile din vestul țării (Banat, Transilvania, Maramureș, Crișana) s-au stabilit în țara vecină, beneficiind de eliminarea barierelor de acces pe piața muncii și de dreptul de stabilire a reședinței. Din 2007 și până acum ei au ajuns să constituie o comunitate de ordinul sutelor de mii de persoane (204.603 cetățeni români înregistrați de autoritățile ungare).

Suedia:

Suedia este țara din nordul Europei cu cea mai mare comunitate de români, aceasta fiind de aproximativ 31.000 de persoane. Cea mai mare concentrație este în zona capitalei şi în sudul ţării şi mai puțin dense în partea de nord.
Românii din Suedia reprezintă a 18-a comunitate de străini din țara de reședință, dintre statele membre UE fiind a 5-a în acest clasament. Asociațiile românilor din Suedia reflectă densitatea comunităților de români din țara de reședință.

Norvegia:

Comunitatea românească din Norvegia este eterogenă, numărul acesteia crescând o dată cu venirea lucrătorilor sezonieri. Există șase asociații românești care funcționează pe teritoriul norvegian, cele mai multe având sediul la Oslo, precum și peste zece parohii românești și o publicație de limba română. Comunitatea este bine integrată în societatea gazdă.

Franța:

Comunitatea românească din Franța este eterogenă, zonele în care sunt cele mai numeroase comunități românești fiind Paris, Lyon, Marsilia și Strasbourg. Românii reprezintă o comunitate importantă, constituită din mai multe valuri de emigrație și având un profil variat, de la persoane stabilite în Franța înainte de 1989, perfect integrate în societatea-gazdă până la tineri sosiți în ultimii 10 ani, aflați la începutul procesului de integrare. Printre categoriile socio-profesionale reprezentative se numără medicii (cea mai mare comunitate profesională străină), persoane angajate în construcții și lucrări publice, arhitecți, IT-iști.

Elveția:

În Elveția trăiește o comunitate românească numeroasă. Aceștia sunt, în mare parte, stabiliți în Cantonul Zürich, precum și în Cantonul Vaud, Cantonul Berna și Cantonul Geneva. Membrii comunității sunt bine integrați în societatea gazdă, indiferent de zona culturală și lingvistică în care s-au stabilit. Cea mai mare parte a românilor din Elveția au o un nivel înalt de pregătire universitară și profesională și lucrează în domenii precum informatică, sistemul medical, medicamente sau domeniul artistic.

Belgia:

Românii sunt, în marea majoritate, bine integrați în cele mai diverse medii socio-profesionale (ştiinţifice, universitare, artistice, în profesiunile liberale – medici, arhitecţi, ingineri), cu precădere în spaţiul francofon. Comunitatea românească este concentrată în jurul Bruxelles-ului, incluzând și grupul cetățenilor români care lucrează la numeroasele instituții europene și internaționale care își au sediul în oraș. Există un mediu asociativ în continuă dezvoltare care dedică o parte importantă a resurselor acțiunilor de păstrare a identității, adresându-și, mai cu seamă, educației tinerelor generații. În 13 localități funcționează clase și grupe de limbă, cultură și civilizație românească, desfășurate de Institutul Limbii Române.

Turcia:

Comunitatea românească de pe teritoriul Turciei este de aproximativ 1.000 de cetățeni români, care locuiesc, în principal, în zonele metropolitane (Istanbul, Ankara, Izmir). În Turcia funcționează organizații reprezentative românești, precum și asociații de prietenie româno-turce care desfășoară evenimente de promovare a culturii, identității și spiritualității românești. O altă categorie reprezentativă a comunității românești este cea a studenților români care sunt înscriși, temporar, prin programe de burse, în cadrul universităților turce.

Albania:

Conform datelor recensământului populaţiei şi locuinţelor din Albania, publicate în 2012, s-au înregistrat 8.266 de aromâni (0,3% din totalul populaţiei stabile). Potrivit Atlasului Demografic al Albaniei (2003), numărul aromânilor ar fi de 139.065. Web-site-ul Comitetului de Stat pentru Minorităţi indică un număr de câteva zeci de mii de aromâni. În Albania există o comunitate românească istorică şi autohtonă de aromânii, ramura fârșerotă. Dintre aceştia, unii îşi recunosc originile româneşti, cultivând relații cu România.
Datorită recomandărilor organizațiilor europene privind procesul de integrare europeană, la 13 octombrie 2017, Parlamentul Albaniei a adoptat Legea nr. 96/2017 pentru Protecția Minorităților Naționale în R. Albania, unde aromânii au fost recunoscuţi ca minoritate naţională.

Croația:

Comunitatea românească din Croația este formată, în mare majoritate, din cetățeni români care s-au stabilit în Croația după anul 1990. Numărul acestora este estimat la circa 3000 de persoane, din care aproximativ 2500 dețin și cetățenia croată. În Croația există și două comunități românofone, comunitatea lingvistică istroromână și cea a băieșilor. Comunitatea lingvistică istroromână numără aproximativ 200 de membri care trăiesc în Peninsula Istria, în special în localitățile Šušnjevica, Žejane, Čepić, Kršan, Katun, Letaj. Comunitatea băieșilor în Croația datează din secolul XVIII, când etnici roma, lucrători în minele din Muntenia și Transilvania, au migrat în Europa inclusiv pe teritoriul de astăzi al Republicii Croația.

Datele menționate au fost redactate conform http://dprp.gov.ro.

Sursă foto: https://www.economica.net

 

(Visited 1.082 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *