Cântărețul și actorul, Sergiu Cioiu, stabilit în Canada, a urcat pe scena Galei Festivalului Mamaia ’60.
Dintr-un articol scris de Doru Ionescu pe acest site, reliefăm:
„A plecat din ţară în 1981, supărat pe cenzurarea totală a unui one-man-show produs de TVR, împreună cu soţia şi cu fiul lor. După un an în Franţa, cei trei s-au stabilit în Canada, la Ottawa. A continuat să lucreze în domeniu, dar mai mult în culise decât pe scene. Printre altele, a dat lecţii şi a susţinut workshop-uri de actorie/dramaturgie.
În intimitate, a cultivat cu aceeaşi pasiune cântecul şi poezia românească; ca dovadă – clipurile editate în interviul filmat la Ottawa în iunie 2013, realizate de-a lungul timpului cu sprijinul fiului său, Leonard Constant, care îi calcă hotărât pe urme.”
Articolul integral aici.
Sergiu Cioiu și-a început mini recitalul pe scena festivalului, acompaniat de orchestra condusă de Daniel Jinga. Între piesele cântate și melodia „Cine a găsit tinerețea mea?”.
Dialoguri scurte, sincere și evocatoare, într-o eleganță aparte tipică marilor artiști, între piesele cântate. A interpretat și o melodie închinată Mariei Tănase, după cum chiar artistul a menționat pe scenă, nu înainte de a rosti un poem, un crez către publicul său.
„Împartasesc un crez. Poetul și compozitorul Alexandru Mandy mi-a oferit foarte multe cântece în 20 de ani. Un crez, apropo de tinerețe, apropo de tot ceea ce se întâmplă aici…”
Redăm un fragment:
„… Cred în vânt și în ploaie / și într-un colț de odaie. / Cred în omul ce știe/cred în omul ce-nvață / Cred în viață.” –
Ultimul cântec din mini recital a fost „Cântecul vântului” de Al. Mandy cu care artistul a rămas în memoria afectivă a publicului.
O revedere încântătoare. O bucurie. O întâlnire așteptată de public.