Dacă Andrei Oişteanu mi-este ca un mentor, fratele său Valery mi-e ca un frate de peste timp, de unde şi cartea în dialog cu domnia-sa la editura cdpl. A colaborat aici cu Radio România, s-a luptat cu morile de vânt, s-a dus după generaţia hippy în India, Tibet, ashram-uri; a ajuns şi-n New York, poet, alături de soţia Ruth care îl urmează pretutindeni… I-a cunoscut pe beatnici (Ginsberg, Ferlinghetti ş.m.a.), pe Andy Warhol, a studiat cu Borges… viaţă de film. Evanghelizează lumea cu amintiri şi conferinţe despre suprarealiştii români, despre francezi şi americani, asta îi este crucea.

La prima întâlnire, prin 2002, mi-a povestit despre poetul Ştefan Baciu, retras la Honolulu, cu o activitate impresionantă pe tărâmul literaturii. Altă viaţă de film, evazată şi împlinită, ca şi în cazul lui Valery, în exil, alături de soţia sa, Mira Simian, la rândul ei personaj în cultura română. Ajuns în Brazilia imediat după venirea comuniştilor la putere, ia la pas continentul sud-american, nu ca turist. La un moment-dat, îi cunoaşte pe Che Guevara şi Fidel Castro, pe care îi simpatizează, apoi îi critică. Până la urmă, se refugiază (în timp util:) în State, la Seattle, iar de acolo ajunge să ţină catedră la University of Hawaii. Recunoscut pentru antologii şi studii despre literatura latino-americană, susţine deopotrivă strocul literaţilor români din diaspora (revista „Mele”).

Dna Beatrice Comănescu, director TVR Internaţional în anii 2010, a aflat povestea din portretul lui Valery (pe care l-am filmat în 2012, la New York) şi m-a tot împins să prospectez subiectul pentru aceeaşi serie de emisiuni „Lumea şi noi”. Nu puteam grupa, însă, mai mulţi români din zonă, m-am uitat spre orizonturi mai apropiate. Ceva mai târziu, am aflat un alt român care l-a vizitat pe poet în Honolulu – arhitectul (şi folkistul) Horaţiu „Bebe” Paraschivescu. Până să îmi vorbească şi în filmare despre poet (în cartea folk, însă, am consemnat), a venit pandemia, apoi a dispărut în amintire.

 

În 2021 am ajuns la Casa memorială „Ştefan Baciu” (zisă „Casa galbenă”, întreţinută de Muzeul „Casa Mureşenilor” din Braşov); mulţumită Ioanei Baciu Mărgineanu, sora poetului, dovezile asupra existenţei personajului impresionează. M-am învârtit… până am ameţit cu camera de filmat prin încăperi, cu ajutorul muzeografului Traian Dumbrăveanu. Între timp, descoperisem şi vreo două melodii pe versurile poetului. Anul trecut, Academia Română a publicat ediţia a doua a unei antologii de versuri Ştefan Baciu (prima fusese epuizată). Lansarea de la casa memorială este postată pe youtube.

 

Revederea lui Valery Oişteanu din mai 2023, la clubul Londohome, a însemnat – dincolo de reportajul filmat la eveniment – atingerea masei critice pentru un minim material video despre Ştefan Baciu. Am trimis filmările tinerilor jurnalişti de la Buzz Media Botoşani. Ca şi în cazul atâtor alte zeci de „teme”, ei au documentat şi au editat încă un material didactic care, cred eu, le face cinste. De altfel, tot acest site romaniadepretutindeni.ro este pus în pagină de ei, coordonaţi de inimoasa jurnalistă Ioana Matfeev. O interfaţă culturală pentru România de dincolo de graniţe şi de timpuri, care re(con)stituie părţi din istoria noastră şi din prezent.

 

O listă a personalităţilor române influente, care au făcut ceva pentru ţara lor de departe, din diaspora, ar începe cu Regele Mihai I, Ion Raţiu, Constantin Brâncuşi, Mircea Eliade, Vintilă Horia, Emil Cioran, Eugen Ionesco, Aron CotruşCornel Chiriac (Radio Europa Liberă), Dan Dimăncescu enumerarea e lungă şi subiectivă. Şi Ştefan Baciu, îmi permit să avansez. În descendenţa asigurată de Valery Oişteanu, pe amândoi unindu-i apartenenţa şi apetenţa la şi pentru suprarealismul românesc. Un fenomen spectaculos, unic în lume, de la Urmuz şi Tristan Tzara încoace, care a „atacat” Europa din interbelic şi până după.

După senzaţionalul premiu al lui Mircea Cărtărescu în Mexic, iată un alt român recunoscut în America Latină, mai puţin ştiut la noi, ca să nu spun underground… La o simplă căutare pe google, Ştefan Baciu are parte de referinţe pertinente, care nu ocolesc opţiunile politice şi derapajele din tinereţe – Constantin Eretescu, Bartolomeu Anania, Mircea Valeriu Popa, Paul Cernat: „…unul dintre cei mai semnificativi scriitori din exilul românesc şi cel mai avizat cunoscător şi comentator român al avangardelor latino-americane.” Altfel, „un caz al literaturii române” (Simona Sora).

(Visited 212 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *