Istoria României nu este întreagă fără faptele de glorie ale celor care au fost nevoiţi să emigreze, prigoniţi pe nedrept. Anul trecut, am realizat în redacţia noastră un reportaj despre unul dintre cei mai mari piloţi din al doilea Război Mondial, iniţial distins cu decoraţii de statul român pentru faptele-i de arme. Din păcate, Dan Vizanty a fost nevoit să îşi petreacă ultimii ani ai vieţii în Franţa, ce-i drept medaliat de statul francez. Dacă e martie 2023, am revenit la o femeie aviator, nevoită la rândul ei să fugă din ţară în primii ani ai comunismului. Reportajul a fost realizat datorită întâlnirii cu Dragoş Popica, un tânăr braşovean pasionat de aviaţie, care în urmă cu puţin timp a construit macheta funcţională a avionului IAR 22. Un aparat de zbor care nu ar fi existat fără aportul esenţial al unei femei…

Câți dintre noi nu ne-am dorit în copilărie să zburăm? Cream aripi din frunze și alte nimicuri găsite prin casă și ne prefăceam că suntem păsările cerului. Ghidați de astfel de amintiri, unii oameni au ales zborul ca drum în viață și au îmbrățișat o carieră în aviație. Ce-i drept, aviația a fost considerată mereu un domeniu al bărbaților, dar au existat și femei care au scris istorie în acest domeniu.

De exemplu, Irina Cioc Burnaia. Și-a luat numele ,,Burnaia” de la Câmpia Burnazului din locurile natale. De meserie avocat, Irina Burnaia are o poveste foarte interesantă. Fiind nevoită să ajungă urgent la Constanța pentru o întâlnire cu un client, Irina a ales să călătorească cu avionul pilotat de Petre Ivanovici. Acel moment avea să-i schimbe viața, înțelegând că își dorește să fie pilot.

 

Petre Ivanovici este și cel care, ulterior, a învățat-o pe tânăra avocată să zboare. La doar 24 de ani, aceasta obține brevetul de grad I și grad II pentru avioane de turism și devine a treia femeie pilot din România. Vorbind de recorduri, Irina Burnaia este prima femeie pilot din România care a survolat în zbor Munții Carpați. A pilotat un avion I.A.R 22, achiziționat cu ajutorul statului. De asemenea, în 1937 devine prima femeie aviator cu brevet de pilot acrobat.

În 1935, aviatorea îi propune instructorului ei, Petre Ivanovici, să pronească împreună într-un raid pe ruta București-Cape Town din Africa de Sud. Cursa a fost foarte periculoasă din pricina defecțiunilor repetate ale avionului său, botezat YR-INA. Cu toate acestea, cei doi au parcurs atunci 16.000 de kilometri, doborând un alt record.

Raidul a costat-o pe Irina Burnaia 500 000 lei, în care a intrat și o jumătate din preţul fabricării avionului. Suma a fost acoperită cu bani din vânzarea unor proprietăți din judeţul Teleorman. Au urmat încă două raiduri dus-întors, unul până la Bagdad, altul traversând Europa până la Londra. În 1936, în urma dispariţiei într-un accident aviatic a lui Petre Ivanovici, aviatoarea i-a dedicat iubirii vieţii ei cartea „Aripile mele”. Anul următor, a fost recompensată cu Ordinul Virtutea Aeronautică, în urma îndeplinirii unei misiuni pe timp de furtună.

Irina Burnaia a sacrificat totul pentru pasiunea ei pentru aviaţie, dar şi pentru ţară. În timpul celui de al doilea Război Mondial, a fost comandanta „Escadrilei Bugului” (Escadrila Basarabiei din 1943), o formație de avioane poștale și de legătură, folosite și drept școală de pilotaj. După război, a fost nevoită să emigreze, ca mulţi alţi eroi şi patrioţi români. O mutare inspirată, întrucât avea să fie condamnată în contumacie la 20 de ani de muncă silnică (pentru că ar fi transportat în ţară bunuri ale statului sovietic). A pilotat împreună cu soțul ei, Traian Udriski, avioane de pasageri în curse din Orientul Apropiat. Spre sfârşitul vieţii s-a stabilit în Elveţia. În 1988, a publicat acolo cartea „Commandante d’escadrille”, cu amintiri de pe front.

 

 

(Visited 244 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *