Președintele Centrului Media BucPress, Marin Gherman- redactor și autor de emisiuni în limba română la Radioul ucrainean, lector universitar asociat Universității „Stefan cel Mare” din Suceava- a fost premiat pentru literatură la cea de-a 21-a ediție a premiilor Eminescu- Teiul de aur, teiul de argint organizată recent de Biblioteca „Mihai Eminescu” din Botoșani.  Este un cunoscut politolog, acesta având studiile făcute la Universitatea Națională ”Iuri Fedkovici” din Cernăuți – facultatea de Istorie, Politologie și Relații Internaționale- Catedra de Științe Politice. În anul 2014, Gherman și-a susținut teza de doctorat în științe politice. Este autorul a două volume de versuri în limba română, a peste o sută de studii științifice pe teme politologice și jurnalistice. În emisiunile sale de la radio analizează împreună cu experți și politicieni din țară și din străinătate, principalele evoluții politice naționale, relații cu Uniunea Europeană, realitățile economice, sociale, politice și geopolitice. Am dorit să știm despre situația comunității românești din Ucraina ca urmare a războiului izbucnit, dar și despre cum vede cunoscutul politolog în continuare conflagrația dintre cele două state, Ucraina și Rusia.

Reporter: Au trecut aproape patru luni de când a izbucnit războiul în Ucraina. Cum se prezintă situația în momentul de față în țara dumneavostră?

Marin Gherman: Din păcate, războiul continuă și cunoaște transformări mai puțin plăcute, chiar tragice. Tot mai multe orașe distruse, vieți omenești pierdute – civili, femei, bătrâni uciși. Sunt sute de tineri înrolați în armata ucraineană care îți pierd viața pe front. Sunt situații absolut triste pentru comunitatea românească din Ucraina care suferă și direct, și colateral, pentru că sunt români care luptă în armata ucraineană împortiva invadatorilor ruși. Pe o parte, apar probleme economice, deficite, un val enorm de persoane strămutate intern pe străzile localităților românești, inclusiv în sate sunt persoane care sunt găzduite și cazate de românii din zonă. Deci, Ucraina se schimbă negativ, absolut. Unica speranță a noastră este că acest război se va termina și vom ieși cu toții în această lume nouă, dar purificată de elementele răului și neoimperialismul rus.

Rep: Din punct de vedere cultural, ce se întâmplă cu comunitatea românească din Cernăuți?

M.G: Comunitatea românească este lovită din toate punctele de vedere. Și așa este restrânsă ca într-o menghină geopolitică de lumea rusă și lumea ucraineană, iar, acum și războiul pe capul oamenilor. Mulți au părăsit Ucraina, mulți au părăsit localitățile, mulți au fost mobilizați în armată. Din păcate, forța de renaștere național-culturală a comunității românești din Cernăuți, Transcarpatia și Odesa este mult mai mică ca odinioară, dar trăim cu speranța. Speranța mea este că au fost și alte războaie. În Primul Război Mondial și în cel de-al doilea, românii au fost divizați în trecut în mai multe imperii, cel austriac, cel rus și au reușit. Au reușit să țină de identitatea lor și au supraviețuit. Sperăm foarte mult și ne rugăm bunului Dumnezeu să ne salveze și românismul să fie la el acasă, așa cum a fost tot timpul.

Rep: Care sunt cele mai mari dificultăți ale comunității românești din Ucraina?

M.G: Desigur, sunt probleme economice și de combustibil. Oamenii au mașini, dar nu au unde să le alimenteze. Hrana foarte scumpă, probleme mari în ceea ce privește partea financiară, materială. Au existat probleme identital-culturale, legislative până la război și e și problema legată de legea educației și despre care s-a discutat foarte mult în presa din România care a îngrădit dreptul românilor la educație. Sunt fel de fel de necesități în planul culturii, educației, accesului la informație în limba maternă a românilor de dincolo, dar și necesități economice, dacă oamenii pot să se angajeze în câmpul muncii, să discute la serviciu în limba română, să-și păstreze limba. În caz contrar, sunt nevoiți să vorbească limba statului în care se află, fără să acuzăm Kievul. Așa se pierde identitatea. Sunt necesare eforturi mari înclusiv diplomatice din partea Bucureștiului, de ce nu, din parte Chișinăului, pentru a găsi soluții la aceste probleme și la problema războiului, mult mai mare și mult mai dureroasă decât ce am amintit până acum.

Fără sprijin din Occident, vă asigur că Ucraina nu va rezista mult pentru că singură nu se poate apăra”.

Rep: Cum vă explicați dvs tot acest conflict dintre Ucraina și Rusia?

M.G: În linii mari, Rusia nu-și dorește să existe pe harta politică a lumii un stat cu numele Ucraina. Dacă ați urmărit atent congresul de la Sankt Petersburg desfășurat acum câteva zile, a fost demonstrată o hartă cu opt gubernii ucarinene încadrate în componența Federației Ruse. Ei spun deschis că nu trebuie să existe Ucraina. Mare îmi este teama să nimerească, Doamne ferește, Cernăuțiul, Odesa, Slatina din Transcarptia, Maramureșul istoric în componența Federației Ruse cu gubernii fără niciun drept la cuvânt și să nimerească românii noștri în această mașinărie ideologică și să se repete scenariul de acum 80 de ani cu Siberia, cu deportări, cu multe, multe lucruri absolut urâte despre care credeam că sunt în istorie și nu se vor mai repeta. Rusia își dorește acest lucru, Ucraina se apără. Pentru a se apăra, Ucraina cere armament, are nevoie de sprijin din afară. Fără sprijin din Occident, vă asigur că Ucraina nu va rezista mult pentru că singură nu se poate apăra. Sunt forțe inegalabile. Rusia este superioară din toate punctele de vedere. Doar cu ajutorul armamentului din Occident, Ucraina a rezistat aceste peste 100 de zile de război.

Rusia poate fi învinsă doar pe cale diplomatică, economică și politică”.

Rep: Unde credeți că se va ajunge?

M.G: Din punctul meu de vedere nu putem vorbi despre finalizarea războiului până la sfârșitul acestui an. Cred că va fi un an al evenimentelor militare, un război de uzură care se traduce prin distrugerea mai multor orașe și localități, vor muri mulți  tineri. La Kiev se discută că mor zilnic între 100 și 500 de tineri ucraineni. Zilnic, imaginați-vă. Noi suntem bine și ne plângem de durerile noastre minuscule care sunt incomparabile cu durerea mamelor, a soțiilor și a bunicilor care află că a murit tatăl lor, fiul sau nepotul pe front și este o durere enormă și sunt sigur că durerea aceasta se răsfrânge asupra continentului european. Războiul va continua pentru că niciuna dintre părți nu își dorește să înceteze acțiunile de apărare sau de ofensivă. Rusia își dorește să acapareze în viitoarele luni cât mai mult teritoriu ucrainean pentru că atunci când se vor termina resursele să-și prezinte populația ca fiind apărată, ca fiind un moment important în istoria rușilor și apoi să ceară un mic sau mare armistițiu. Rezolvarea acestei ecuații militare nu o văd ca fiind posibilă prin negocieri de pace cerute de statele din Occident. Un armistițiu este posibil, dar nu va fi de lungă durată, un armistițiu fragil. Războiul se va termina, fie prin înfrângerea Rusiei, fie prin capitularea Kievului. Dar, dacă va capitula Kievul, oricât nu ne-ar deranja pe noi acest lucru, urmează alte state victime ale agresiunii Rusiei, inclusiv Republica Moldova. Am spus aceste lucru și îl repet și acum, Republica Moldova, dacă ar fi capitulat Kievul în câteva zile deja ar fi trebuit să fie sub ocuparea rusească.

„Suntem în așteptarea unei revolte a anturajului lui Putin împotriva lui Putin pentru un armistițiu de lungă sau de scurtă durată…”

Rep: Putem prevedea un final al războiului?

M.G: Sunt două scenarii foarte simple. Kievul capitulează sau Rusia capitulează. Rusia nu poate fi învinsă pe cale militară. Trebuie să înțelegem acest lucru. Kievul nu are resurse să ajungă la Moscova. Este ceva de neconceput. Rusia poate fi învinsă doar pe cale diplomatică, economică și politică. Mulți acum trăiesc cu speranța-și eu sunt printre ei, puteți să mă numiți peste luni sau peste ani, naiv, sper să fiu considerat naiv și nu altfel – suntem în așteptarea unei revolte a anturajului lui Putin împotriva lui Putin pentru un armistițiu de lungă sau de scurtă durată. În orice caz va înseamna pace. Și apoi vom mai trăi, vom mai vedea. Sancțiunile Uniunii Europene și ale Statelor Unite ale Americii față de Rusia deocamdată nu se resimt. Dimpotrivă, crește economia Rusiei în ultimele luni datorită exporturilor de petrol, gaze și energie. Ele se vor resimți peste o jumătate de an din punctul meu de vedere și atunci vom vedea cum se vor comporta apropiații lui Putin față de liderii de la Kremlin. Ne așteptăm la o schimbare politică la Kremlin. Pe cale militară, repet, Rusia nu poate fi învinsă.

(Visited 12 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.